CĂUTĂTORI DE COMORI CELEBRI
PROVOCARI ÎN ROMÂNIA AZI
CALLATIS, ORAŞUL ANTIC GĂSIT SUB APE
În aprilie 2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au început o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudată în adâncurile apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate. Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec. IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă, apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în decurs de câteva secole.
Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului, România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut al Callatisului. Sursa: http://www.jurnalul.ro/special/special/ atlantida-din-marea-neagra-507698.html
TUNELURILE DIN MUNŢII CARPAŢI
Sunt foarte putini cei care stiu că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri care se întind pe zeci şi sute de kilometri, formând o adevărată reţea subterană. Nimeni nu ştie nici cine le-a făcut şi nici care era destinaţia lor iniţială.
Aceste tuneluri sunt locuri unde tezaurul dacilor putea fi ascuns cu usurinta, apoi acoperite cu stanci sau surpata intrarea. Toti pasionatii cautatori de comori scormonesc pamantul pentru a gasi aurul dacilor, dar daca acest tezaur este ascuns in astfel de tuneluri ? Usor de ascuns, greu de gasit, simplu de recuperat dupa ce a trecut pericolul invadatorilor. Ai vrea sa gasesti aceste comori fabuloase ? Asta daca stii locul, ca oricum un detector de metale nu cred ca trece prin kilometri de stanca...
Cele mai vechi atestări ale tunelurilor de sub munţi sunt de pe
vremea dacilor, mai exact din timpul celor două războaie ale lui Decebal
cu romanii, când armatele dacilor dispăreau efectiv din faţa romanilor
de fiecare dată când sorţii unei bătălii dată în munţi înclina de partea
duşmanilor. Aceleaşi tuneluri au fost folosite de regele dac pe timp de
iarnă, pentru a ajunge la Dunăre şi a prelua comanda trupelor aliate cu
dacii. A urmat un atac distrugător, la sud de Danubiu, dacii şi aliaţii
lor necruţând nici un supus roman. Din păcate, la întoarcerea lor, din
cauza vremii care s-a încălzit brusc, inexplicabil, o mare parte dintre
călăreţi înecându-se în Dunăre, gheaţa cedând sub greutatea lor.
După secole bune, trecerile subterane din Carpaţi au fost folosite de domnitorii români, care-şi trimiteau aici familiile şi vistieria ţării, în vremuri de restrişte. Mai mult, sute de ani platoul Bucegilor a fost interzis accesul oamenilor de rând, acolo fiind antrenate trupele de elită ale Ţării Româneşti, celebrii călăreţi roşii, proveniţi doar din rândul boierilor.
În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurări
radiestezice care au arătat existenţa unor câmpuri de forţă care
traversează munţii dintr-o parte în cealaltă. Se presupune că liniile de
forţă ar urma tunelurile străvechi. În plus, privită de sus, harta
acestor linii energetice apare sub forma unui imens lup stilizat, având
gura deschisă, ca înainte de a-şi ataca prada. Capul lupului este în
Munţii Apuseni, iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, în
judeţul Dâmboviţa.
Articolul este preluat din mai multte surse si bloguri de pe internet, nu cunoastem veridicitatea acestor cercetari; de exemplu, sursa aceasta: http://www.forum.santamia.ro/showthread.php/tuneluri-secrete-prin-muntii-bucegi-411.html?s=740c0e8548a512c69bbb3d1b47b89ac3&
ORAŞUL COMORILOR DE SUB CETATEA SARMIZEGETUSA
La mai bine de doua milenii si jumatate de la consemnarea primelor
informatii despre existenta lor, dacii continua sa ramana un mare
mister. Cine sunt ei, dacii?
Orasul de sub cetate, scanat de sateliti rusesti
View Larger Map
Odata ajuns la Sarmizegetusa Regia ai putea sa crezi ca misterul se destrama, pentru ca tot ceea ce vezi nu pare a fi, la prima vedere, mai mult decat arata saracele pliante turistice. Un colt de cladire insa, semnalat ca atare de arheologi, imediat in stanga incintei sacre, la care ajungi urmand calea regala, atrage atentia pentru ca el face parte din palatul regelui Decebal.
Restul este ascuns sub pamant si radacini de copaci seculari. De ce nu se mai sapa la Sarmizegetusa, de ce totul este lasat in paragina, ce mistere ascunde subsolul acestei capitale?
Pe la inceputul anilor ‘90, se spune ca subsolul din zona
Gradistei a fost scanat de un satelit rusesc. Ce s-a descoperit acolo
ramane o mare taina caci, oficial, nu au fost date publicitatii toate
rezultatele. Neoficial, s-a spus ca rusii ar fi descoperit situri antice
si preistorice necunoscute inca in zona. Se pare totusi ca s-a intocmit
un dosar al acestor descoperiri, la Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului si la Ministerul Culturii de atunci, care au
decis efectuarea unor cercetari. Concluzia era una socanta:
fortificatiile din zona Gradiste nu erau doar cetati dispuse pe culmile
muntilor din jur, ci un imens ansamblu, foarte compact, care cuprindea o
asezare militara, una civila montana, cu mai multe nuclee.
Practic, muntii fusesera taiati si terasati, apoi amenajati in incredibilul ansamblu.
Mai mult, pe o suprafata de doi kilometri patrati, la o adancime de 8 metri, s-ar afla o asezare subterana. Prin anul 2001, un general de divizie in retragere, care facuse parte din echipa de cercetatori, declara pentru un ziar central ca in zona Vartoape fusesera detectate, pe o suprafata de 4 km patrati, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum si incinte paralelipipedice, modificate de mana omului, care comunicau intre ele, dar si cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte ar pleaca mai multe tuneluri spre muntii din apropiere, unele, prabusite partial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. “Vreau sa subliniez ca in urma masuratorilor noastre a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mai mare decat cele de la Sarmizegetusa”, declara atunci generalul.
Conform studiului amintit, orasul subteran si suprateran de la Vartoape ar fi centrul complexului, mult mai mare decat cel de la Sarmizegetusa.. Un localnic povesteste cum cu ceva vreme in urma s-a prabusit un perete de munte descoperind o parte de tunel, de putea omul sa mearga in picioare prin el, intarit cu barne putrezite din lemn. Unde ducea, ce se afla la capatul lui, nu se stie.
Despre lumea antica s-au scris opere marete, dar, printr-un facut, tocmai capitolele referitoare la daci au disparut. Altii i-au imortalizat pe monumente, le-au ridicat statui la Roma, unele gazduite astazi de Vatican. “Dacii au fost niste barbari, inculti, care nici macar nu stiau sa scrie”, spun unii specialisti cu diplome academice, iar despre cele cateva placi de plumb, replici dupa unele din aur, cu inscrisuri ciudate care ne vorbesc despre ei, “pierdute”, spun ca nu ar fi altceva decat niste falsuri ordinare realizate de istorici pe care nu dai doi bani. Si ce importanta mai are ca pe una dintre aceste placi este redata chiar imaginea cetatii lui Burebista de la Sarmizegetusa? Ei cred ca sunt falsuri si asa trebuie sa ramana, chiar daca nimeni nu a studiat serios pana acum aceste artefacte. Si ce mai conteaza ca ei, dacii, cercetau stelele, aveau calendare si vorbeau cu zeul lor in incinte sacre de dimensiuni impresionante, in sanctuare taiate din andezit, piatra pe care de abia astazi o croiesti numai cu unelte moderne?
Mai intereseaza pe cineva ca stramosii nostri ridicau cetati din blocuri de calcar carate de la zeci de kilometri, fasonate si imbinate perfect, dupa tehnici misterioase la fel ca si ei? Lasa-ti pe altii sa-si ridice in slavi stramosii druizi sau celti, carora le culeg din lut pietrele pe care au pasit, caci noi avem lucruri mai importante de facut. :( Sursa:http://misterele-terrei.blogspot.com/2010/04/orasul-secret-de-sub-sarmizegetusa.html
În aprilie 2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au început o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudată în adâncurile apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate. Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec. IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă, apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în decurs de câteva secole.
Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului, România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut al Callatisului. Sursa: http://www.jurnalul.ro/special/special/ atlantida-din-marea-neagra-507698.html
TUNELURILE DIN MUNŢII CARPAŢI
Sunt foarte putini cei care stiu că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri care se întind pe zeci şi sute de kilometri, formând o adevărată reţea subterană. Nimeni nu ştie nici cine le-a făcut şi nici care era destinaţia lor iniţială.
Aceste tuneluri sunt locuri unde tezaurul dacilor putea fi ascuns cu usurinta, apoi acoperite cu stanci sau surpata intrarea. Toti pasionatii cautatori de comori scormonesc pamantul pentru a gasi aurul dacilor, dar daca acest tezaur este ascuns in astfel de tuneluri ? Usor de ascuns, greu de gasit, simplu de recuperat dupa ce a trecut pericolul invadatorilor. Ai vrea sa gasesti aceste comori fabuloase ? Asta daca stii locul, ca oricum un detector de metale nu cred ca trece prin kilometri de stanca...
După secole bune, trecerile subterane din Carpaţi au fost folosite de domnitorii români, care-şi trimiteau aici familiile şi vistieria ţării, în vremuri de restrişte. Mai mult, sute de ani platoul Bucegilor a fost interzis accesul oamenilor de rând, acolo fiind antrenate trupele de elită ale Ţării Româneşti, celebrii călăreţi roşii, proveniţi doar din rândul boierilor.
Articolul este preluat din mai multte surse si bloguri de pe internet, nu cunoastem veridicitatea acestor cercetari; de exemplu, sursa aceasta: http://www.forum.santamia.ro/showthread.php/tuneluri-secrete-prin-muntii-bucegi-411.html?s=740c0e8548a512c69bbb3d1b47b89ac3&
ORAŞUL COMORILOR DE SUB CETATEA SARMIZEGETUSA
Orasul de sub cetate, scanat de sateliti rusesti
View Larger Map
Odata ajuns la Sarmizegetusa Regia ai putea sa crezi ca misterul se destrama, pentru ca tot ceea ce vezi nu pare a fi, la prima vedere, mai mult decat arata saracele pliante turistice. Un colt de cladire insa, semnalat ca atare de arheologi, imediat in stanga incintei sacre, la care ajungi urmand calea regala, atrage atentia pentru ca el face parte din palatul regelui Decebal.
Restul este ascuns sub pamant si radacini de copaci seculari. De ce nu se mai sapa la Sarmizegetusa, de ce totul este lasat in paragina, ce mistere ascunde subsolul acestei capitale?
Practic, muntii fusesera taiati si terasati, apoi amenajati in incredibilul ansamblu.
Mai mult, pe o suprafata de doi kilometri patrati, la o adancime de 8 metri, s-ar afla o asezare subterana. Prin anul 2001, un general de divizie in retragere, care facuse parte din echipa de cercetatori, declara pentru un ziar central ca in zona Vartoape fusesera detectate, pe o suprafata de 4 km patrati, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum si incinte paralelipipedice, modificate de mana omului, care comunicau intre ele, dar si cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte ar pleaca mai multe tuneluri spre muntii din apropiere, unele, prabusite partial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. “Vreau sa subliniez ca in urma masuratorilor noastre a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mai mare decat cele de la Sarmizegetusa”, declara atunci generalul.
Conform studiului amintit, orasul subteran si suprateran de la Vartoape ar fi centrul complexului, mult mai mare decat cel de la Sarmizegetusa.. Un localnic povesteste cum cu ceva vreme in urma s-a prabusit un perete de munte descoperind o parte de tunel, de putea omul sa mearga in picioare prin el, intarit cu barne putrezite din lemn. Unde ducea, ce se afla la capatul lui, nu se stie.
Despre lumea antica s-au scris opere marete, dar, printr-un facut, tocmai capitolele referitoare la daci au disparut. Altii i-au imortalizat pe monumente, le-au ridicat statui la Roma, unele gazduite astazi de Vatican. “Dacii au fost niste barbari, inculti, care nici macar nu stiau sa scrie”, spun unii specialisti cu diplome academice, iar despre cele cateva placi de plumb, replici dupa unele din aur, cu inscrisuri ciudate care ne vorbesc despre ei, “pierdute”, spun ca nu ar fi altceva decat niste falsuri ordinare realizate de istorici pe care nu dai doi bani. Si ce importanta mai are ca pe una dintre aceste placi este redata chiar imaginea cetatii lui Burebista de la Sarmizegetusa? Ei cred ca sunt falsuri si asa trebuie sa ramana, chiar daca nimeni nu a studiat serios pana acum aceste artefacte. Si ce mai conteaza ca ei, dacii, cercetau stelele, aveau calendare si vorbeau cu zeul lor in incinte sacre de dimensiuni impresionante, in sanctuare taiate din andezit, piatra pe care de abia astazi o croiesti numai cu unelte moderne?
Mai intereseaza pe cineva ca stramosii nostri ridicau cetati din blocuri de calcar carate de la zeci de kilometri, fasonate si imbinate perfect, dupa tehnici misterioase la fel ca si ei? Lasa-ti pe altii sa-si ridice in slavi stramosii druizi sau celti, carora le culeg din lut pietrele pe care au pasit, caci noi avem lucruri mai importante de facut. :( Sursa:http://misterele-terrei.blogspot.com/2010/04/orasul-secret-de-sub-sarmizegetusa.html
HARTA COMORILOR DIN LUME
Căutătorii de comori au primit, prin intermediul revistei Bild, ponturi
preţioase de la experţii in arheologie şi istorie consultaţi de
cotidianul german Bild. Aceştia au realizat o hartă a celor mai
importante comori pierdute de-a lungul vremii, in diverse colţuri ale
lumii. Fie că sunt cufere cu monede de aur ori vapoare întregi cu
lingouri sau statuete din preţiosul metal, pasionaţii de comori ar putea
da lovitura dacă scormonesc bine în locurile indicate de specialişti.
Unele dintre averile pierdute valorează, la ora actuală, miliarde de
euro.
Victorio Peak, New Mexico, SUA
În 1937, exploratorul Milton “Doc“ Noss a descoperit un labirint de peşteri la poalele muntelui Victorio Peak. În interior erau depozitate, probabil de către apaşi, 16.000 de lingouri de aur, monede şi bijuterii. O parte le-a scos la suprafaţă, până când intrarea în galerii a fost blocată de o explozie. Valoare: miliarde de euro.
Insula Kokos din Oceanul Pacific
Mai multe comori ale piraţilor ar fi dosite pe insula din Pacific. Această poveste a fost şi sursa de inspiraţie pentru romanul “Insula Comorilor”, al lui Robert Louis Stevenson. Pe Insula Kokos ar fi ascunsă şi comoara bisericii din Lima, Peru, care a dispărut în 1821. Valoare: sute de milioane de euro.
Munţii Llanganati, Ecuador
Când spaniolii au descoperit America de Sud, incaşii au ascuns comori de o valoare inestimabilă, de frică să nu fie prădaţi. Potrivit expertului în comori Reinhold Ostler, există o hartă a comorilor din secolul XVI, însă expediţiile de până acum nu au dus la nici o descoperire. Valoare: necunoscută.
Grunewald, Berlin, Germania
Fraţii Franz şi Erich Sass au jefuit, în 1929, seiful unei mari companii din Berlin, Germania. Se crede că cea mai mare parte din captură a fost ascunsă în Grunewald, o pădurice de lângă capitala Germaniei. Valoare: 10 milioane de euro.
Râul Inn, Germania
După Războiul de 30 de ani, conducătorul Bavariei, Maximilian I, a fugit, în 1648, de soldaţii suedezi. Comorile lui au fost îmbarcate şi trimise pe râul Inn, spre Austria. Una dintre bărci s-a scufundat şi tot argintul a ajuns pe fundul apei. Valoare: necunoscută.
Cetatea Gisors, Normandia, Franţa
Ordinul Templierilor din Franţa a strâns, în secolele XII şi XIII, averi semnificative. Mulţi dintre cei înscrişi în acest ordin au fost arşi pe rug, după 1307. Înainte de a fi complet exterminaţi, templierii şi-au ascuns comorile în mai multe locuri din Franţa. Valoare: necunoscută.
Ruta Pretoria - Maputo, Africa de Sud
Preşedintele Ohm Krueger a fugit de britanicii din Pretoria în 1900. A dus cu el o mulţime de lingouri de aur. Comoara de aur ar fi ascuns-o pe lângă şinele de tren. Ajuns în Maputo, Krueger s-a suit la bordul unui vas, care l-a dus în Olanda. Valoare: aproximativ 500.000.000 de euro.
Marea Barents, nordul Rusiei
Crucişătorul “HMS Edinburgh” a fost scufundat în Marea Barents, în 1942, lovit de o torpilă a unui submarin german. La bord ar fi fost 5,5 tone de aur. Căutătorul de comori Keith Jessop a găsit, în 1981, epava vasului şi o mare parte din aur. Valoare: aproximativ 70.000.000 de euro.
Germania, Austria şi Argentina
Cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, naziştii ar fi dosit o adevărată avere, în principal aur capturat în război. Unii spun că ar fi ascunsă în Argentina, alţii, pe fundul lacului Toplitz (Austria). Americanii au găsit în 1945, în Thuringia, Germania, o parte din aurul trezoreriei germane. Valoare: aproximativ 3,9 miliarde de euro.
Undeva, ascuns în Elveţia
Când s-a destrămat Imperiul Habsburgic, în 1918, toate averile au fost puse în cutii şi duse în Elveţia. Printre obiectele preţioase se afla şi diamantul de 137,2 carate “Florentine”, al patrulea din lume ca mărime, care a dispărut fără urmă. Valoare: necunoscută.
Lacul Baikal, Siberia, Rusia
În iarna din timpul războiului civil din 1919- 1920, soldaţii din “Armata Albă”( forţe ruse antibolşevice) au însoţit un transport cu 180 de tone de aur peste lacul Baikal, care era îngheţat. Stratul de gheaţă a crăpat şi comoara a dispărut în adâncuri. Valoare: aproximativ 485.000.000 de euro.
Nord-vestul Australiei
Căutătorul de aur Lewis Harold Lasseter afirma, în 1893, că ar fi descoperit o mină de aur uriaşă, în Australia. În 1930 a fost demarată o acţiune de căutare, fără să se înregistreze vreun succes. Lasseter nu a lăsat indicii despre descoperirea sa. Valoare: necunoscută.
Filipine
Japonezii au capturat, în al Doilea Război Mondial, averi imense, pe care le-au ascuns în mai multe locuri din Filipine. Un filipinez a găsit în 1970 o parte din comoară, lingouri de aur şi o statuie a lui Buddha, tot din aur. Dictatorul Marcos şi-a însuşit însă tezaurul. Valoare: aproximativ 15 miliarde de euro.
PRELUAT DE PE http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/harta-comorilor-si-tezaurelor-din-lume.html
Victorio Peak, New Mexico, SUA
În 1937, exploratorul Milton “Doc“ Noss a descoperit un labirint de peşteri la poalele muntelui Victorio Peak. În interior erau depozitate, probabil de către apaşi, 16.000 de lingouri de aur, monede şi bijuterii. O parte le-a scos la suprafaţă, până când intrarea în galerii a fost blocată de o explozie. Valoare: miliarde de euro.
Insula Kokos din Oceanul Pacific
Mai multe comori ale piraţilor ar fi dosite pe insula din Pacific. Această poveste a fost şi sursa de inspiraţie pentru romanul “Insula Comorilor”, al lui Robert Louis Stevenson. Pe Insula Kokos ar fi ascunsă şi comoara bisericii din Lima, Peru, care a dispărut în 1821. Valoare: sute de milioane de euro.
Munţii Llanganati, Ecuador
Când spaniolii au descoperit America de Sud, incaşii au ascuns comori de o valoare inestimabilă, de frică să nu fie prădaţi. Potrivit expertului în comori Reinhold Ostler, există o hartă a comorilor din secolul XVI, însă expediţiile de până acum nu au dus la nici o descoperire. Valoare: necunoscută.
Grunewald, Berlin, Germania
Fraţii Franz şi Erich Sass au jefuit, în 1929, seiful unei mari companii din Berlin, Germania. Se crede că cea mai mare parte din captură a fost ascunsă în Grunewald, o pădurice de lângă capitala Germaniei. Valoare: 10 milioane de euro.
Râul Inn, Germania
După Războiul de 30 de ani, conducătorul Bavariei, Maximilian I, a fugit, în 1648, de soldaţii suedezi. Comorile lui au fost îmbarcate şi trimise pe râul Inn, spre Austria. Una dintre bărci s-a scufundat şi tot argintul a ajuns pe fundul apei. Valoare: necunoscută.
Cetatea Gisors, Normandia, Franţa
Ordinul Templierilor din Franţa a strâns, în secolele XII şi XIII, averi semnificative. Mulţi dintre cei înscrişi în acest ordin au fost arşi pe rug, după 1307. Înainte de a fi complet exterminaţi, templierii şi-au ascuns comorile în mai multe locuri din Franţa. Valoare: necunoscută.
Ruta Pretoria - Maputo, Africa de Sud
Preşedintele Ohm Krueger a fugit de britanicii din Pretoria în 1900. A dus cu el o mulţime de lingouri de aur. Comoara de aur ar fi ascuns-o pe lângă şinele de tren. Ajuns în Maputo, Krueger s-a suit la bordul unui vas, care l-a dus în Olanda. Valoare: aproximativ 500.000.000 de euro.
Marea Barents, nordul Rusiei
Crucişătorul “HMS Edinburgh” a fost scufundat în Marea Barents, în 1942, lovit de o torpilă a unui submarin german. La bord ar fi fost 5,5 tone de aur. Căutătorul de comori Keith Jessop a găsit, în 1981, epava vasului şi o mare parte din aur. Valoare: aproximativ 70.000.000 de euro.
Germania, Austria şi Argentina
Cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, naziştii ar fi dosit o adevărată avere, în principal aur capturat în război. Unii spun că ar fi ascunsă în Argentina, alţii, pe fundul lacului Toplitz (Austria). Americanii au găsit în 1945, în Thuringia, Germania, o parte din aurul trezoreriei germane. Valoare: aproximativ 3,9 miliarde de euro.
Undeva, ascuns în Elveţia
Când s-a destrămat Imperiul Habsburgic, în 1918, toate averile au fost puse în cutii şi duse în Elveţia. Printre obiectele preţioase se afla şi diamantul de 137,2 carate “Florentine”, al patrulea din lume ca mărime, care a dispărut fără urmă. Valoare: necunoscută.
Lacul Baikal, Siberia, Rusia
În iarna din timpul războiului civil din 1919- 1920, soldaţii din “Armata Albă”( forţe ruse antibolşevice) au însoţit un transport cu 180 de tone de aur peste lacul Baikal, care era îngheţat. Stratul de gheaţă a crăpat şi comoara a dispărut în adâncuri. Valoare: aproximativ 485.000.000 de euro.
Nord-vestul Australiei
Căutătorul de aur Lewis Harold Lasseter afirma, în 1893, că ar fi descoperit o mină de aur uriaşă, în Australia. În 1930 a fost demarată o acţiune de căutare, fără să se înregistreze vreun succes. Lasseter nu a lăsat indicii despre descoperirea sa. Valoare: necunoscută.
Filipine
Japonezii au capturat, în al Doilea Război Mondial, averi imense, pe care le-au ascuns în mai multe locuri din Filipine. Un filipinez a găsit în 1970 o parte din comoară, lingouri de aur şi o statuie a lui Buddha, tot din aur. Dictatorul Marcos şi-a însuşit însă tezaurul. Valoare: aproximativ 15 miliarde de euro.
PRELUAT DE PE http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/harta-comorilor-si-tezaurelor-din-lume.html
HARTA COMORILOR DIN ROMANIA
Din cate se stie oficial, pe teritoriul Romaniei au fost descoperite aproximativ 50 de tezaure, din diferite epoci. Greutatea lor insumeaza cateva zeci de kilograme, iar valoarea lor este inestimabila. Cele mai multe se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti, iar cateva, la muzeele din teritoriu. Exista insa tezaure, descoperite in zona noastra, care se afla la muzee din Austria si Budapesta, in colectii particulare sau in posesia unor banci.
Istoricii greci din antichitate povesteau ca toate neamurile tracice, inclusiv dacii, erau mari iubitoare de aur. Homer spune in Iliada ca aliatii troienilor, luptatorii traci, aveau zale si arme din aur.
Cele mai vechi podoabe facute din metalul pretios gasite pe teritoriul tarii noastre, in judetul Bacau, au o vechime de 7.000 de ani. Apartin Culturii Cucuteni, pe cand omenirea se afla, cronologic vorbind, in ultima faza a epocii de piatra. Deci, la capitolul bijuterii avem o traditie foarte veche. Comorile prezentate pe harta au fost gasite intamplator, in general, sau in urma unor sapaturi arheologice.
Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj
Tezaurul 1, descoperit in 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandantive simbolice, 13 medalii romane transformate in medalioane si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.
Tezaurul 2, descoperit in 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente datate la inceputul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din Budapesta
Tezaurul de la Sannicolaul Mare, Timis
Este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romaniei. Format din 23 de vase, cantareste aproape 10 kilograme. Veacul al X-lea d.Hr. Obiectele se afla la Muzeul din Viena
Fitireaz, Arad
Este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate in spirale. Dateaza din secolul al VII-lea i.Hr.
Muzeul de Istorie Budapesta
Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj (1)
Descoperit in 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile erau produse in Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti
Inel de aur - Turda, judetul Cluj (2)
A fost descoperit in 1996 in mormantul unei printese gepide, in interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeul de Istorie Turda
Sacosu Mare, Timis
12 bratari, sase spirale, un inel si sapte alte fragmente. Secolul VIII i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Biia, judetul Alba (4)
Descoperit in 1845, este alcatuit dintr-o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea i.Hr. O piesa se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena
Lingou roman de aur - Feldioara, judetul Brasov (3)
A fost descoperit in 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat intre anii 379-380 d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 imparati romani. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti
A fost descoperit in 1976, are o greutate de 5 kg si e compus dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Sacuieni, jud. Bihor
Secolul al X-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Graniceni, judetul Arad
Este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul Budapesta
Apahida, judetul Cluj
Descoperit in doua etape, intre 1968-1969, intr-un mormant al unei printese gepide. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Geoagiu-Bai, Hunedoara
Secolele II-III d.Hr. Muzeul de Istorie din Deva
Pecica, Arad
48 de conuri din tabla de aur gaurite si o falera - sec. al VII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurele de kosoni - Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara
Intre anii 1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Secolul I i.Hr. Se gasesc in diverse muzee, colectii particulare si banci
Sarasau, jud. Satu Mare
Tezaur din secolele X - VII i.Hr. Este imprastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta
Sarmasag, Salaj
Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca
Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj
Descoperit inainte de 1912, se compune din patru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi in tara. Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ. Prima jumatate a mileniului al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul din primul mormant princiar de la Apahida, judetul Cluj, zis al lui "Omharus"
Descoperit in 1989. S-au gasit podoabe de vesmant si harnasament ce au apartinut probabil unui important personaj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Velt, jud. Sibiu
Secolul al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Bratarile dacice de aur
Descoperite in zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic, intre anii 2000-2001, in doua locuri diferite, si comercializate ilegal. Statul romana a recuperat pana in ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin epocii dacice clasice, secolele I i.Hr. - I d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema de nunta de la Goranu, judetul Valcea
Este o piesa de import din vestul Europei - secolul al XII-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti
Descoperit in 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Stancesti, judetul Botosani
Descoperit intr-o asezare getica in timpul unor excavatii in 1960, este datat din secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Bratara de aur
Descoperita intr-un loc necunoscut din Transilvania. Epoca de mijloc a bronzului, aproximativ secolul al XVI-lea i. Hr.
Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca
Bratara de la Pipea, judetul Mures
A fost faurita in secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National din Budapesta
Smig, Sibiu
Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea i.Hr.)
Bratara de aur de la Vlad, jud. Brasov
Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Inca doua bratari asemanatoare se afla la Muzeul National din Budapesta
Podoabele de la Curtea de Arges
Atribuite lui Vladislav Vlaicu (voievod intre 1364-1366). Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Persinari, judetul Dambovita
11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Turnu Magurele, jud. Teleorman
Este un ansamblu de piese descoperite in 1880. Secolul al V-lea i. Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt
In 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte din aur, unice pe teritoriul Romaniei. Secolul V i.Hr. Muzeul din Neamt
Tezaurul de la Œufalau, judetul Covasna
Initial avea greutatea de 3 kg. Doar o mica parte a fost salvata. Secolul al VIII-lea i.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena
Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, jud. Prahova
Descoperit intamplator in 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti
Pandantiv, Gumelnita, judetul Calarasi
Mileniul III i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi
A fost descoperit intamplator in 1959. Arta traco-getica din secolul al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Brad, jud. Bacau
Sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7.000 de ani in urma si apartin Culturii Cucuteni A.
Muzeul din Roman
Tezaurul de la Harsova, judetul Tulcea
Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de rang inalt si familiei sale - secolul al IV-lea d.Hr.
Muzeul de Istorie Constanta
Cercel de aur, Buzau
Este arta romano-bizantina din secolele IV-V d. Hr. Se afla in colectiile Muzeului National de Istorie Bucuresti
Diadema princiara de la Bunesti, judetul Vaslui
Descoperita in cetatea geto-daca de aici in 1984, bijuteria, fara echivalent in Romania, este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Diadema hunica de la Gheraseni, jud. Buzau
O alta diadema asemanatoare a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi. Ambele sunt date in primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetean Buzau
Tezaurul de la Pietroasa, Buzau
Cunoscut si sub numele de “Closca cu puii de aur”. A fost descoperit in 1837. Initial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, in greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate in epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut lui Athanaric, regele vizigotilor (secolul V). Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase “aventuri”, fiind descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa in 1875, salvata de la incendiu in 1876, restaurata la Berlin, plecata la Moscova intre 1917 - 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea
Descoperita in 1950 in fosta cetate romano-bizantina Dinogetia, in straturile apartinand secolului al X-lea d.Hr.
Muzeul National de Istorie Bucuresti
Inel din aur, judetul Tulcea
Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Crucea de aur - Histria, judetul Constanta
Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d. Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Tezaurul de la Galesu, judetul Constanta
Datare anul 500 i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti
Cercei elenistici de aur - secolul al II-lea i. Hr.
Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta. Se afla la Muzeul de Istorie Constanta
Tezaur funerar roman din Constanta
Descoperit in 1986 in necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta
Tezaur funerar roman (Mormantul de la Neptun, jud. Constanta)
Descoperit in anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Intr-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar. Muzeul de Istorie Constanta
Autorul hartii este domnul Radu Oltean, iar la sugestia dumnealui, am gasit intradevar si site-ul original unde a fost publicata harta, un site de altfel exceptional. Deci vizitati acest blog extraordinar , creat de un om cu adevarat talentat: http://art-historia.blogspot.com/2009/04/afisele-art-historia.html
PRELUAT DE PE http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/harta-comorilor-si-tezaurelor-din.html
COMORI GASITE
GĂSIT: este un cuvânt mare pentru căutătorul de comori, mult mai incitant decât PIERDUT !
Cele mai multe dintre articolele de pe internetul de astăzi va prezintă povești ale unor comori pierdute, dar destul de rar citim despre o comoară GĂSITĂ . Poate raportul este de 100 legende la o comoara găsita. Există literalmente mii de legende care povestesc despre comori pierdute, cazane pline cu aur, cufere cu odoare si pietre prețioase, epave scufundate. Dar de ce nu găsim mai multe articole despre comorile deja descoperite ? Doar se stie ca mii de oameni cauta comori cu detectoare de metale si uneori chiar gasesc cate ceva!
Insa aproximativ 5 la sută din vânătorii de comori găsesc 95 la sută din comori ! De ce se întâmpla acest fenomen? În opinia mea, mai mulţi factori contribuie la acest rezultat: (1) CERCETAREA, (2) Gândirea "în afara puterei obisnuintei", adica sa cauți acolo unde mai nimeni nu cauta , (3) învăţarea folosirii adecvate şi corecte a detectorului detinut, (4) timpul petrecut la căutare etc.
Desigur, mulţi oameni care au găsit unele comori probabil ca nici nu sunt cautatori cunoscuti si probabil ca nici nu vom auzi de ei. Există multe motive pentru care o persoana nu va face publica descoperirea sa: (1) Ei nu doresc să plătească impozitele sau sa predea comoara contra unei sume modice, e adevarat, (2) Le este teama de o eventual proces in instanţa asupra dreptului de proprietate a comorii, ( 3) Ei nu doresc ca prietenii şi rudele să ştie că au devenit bogati, (4) Nu doreste ca alti vânători de comori sau ziaristii sa il urmareasca de fiecare data cand iese din casa, pentru a obtine de la acesta diverse detalii, (5) Frica de a fi jefuit, (6) Numeroase alte motive.
De-a
lungul anilor am citit diverse povesti despre comori găsite, mai putin
cunoscute in Romania şi voi posta unele dintre acestea in cele ce
urmeaza. Oricum, aprope in fiecare zi adaugam noi articole pe acest
site. Cu siguranta, candva, acest site va ajuta pe cineva sa gaseasca o
comoara. S-au poate deja a ajutat! Există miliarde de euro în comori
care inca asteapta sa fie gasite. Poate una dintre acestea e comoara ta!
Dar sa revenim la ideea anterioara, adica sa va prezentam cateva comori internationale, destul de necunoscute pe la noi, in Romania.
(1) Mel Fisher descopera naufragiata nava Atocha ( scufundat 1622 ). Sunt recuperate comori de milioane de dolari.
(2) In 2002, un instalator, care lucra în subsolul unei cladiri, descopera o comoara de 500.000 dolari, în San Diego, TX
(3) 1982. O mină foarte bogata (abandonata) este redescoperita şi adjudecata. Premiul gasitorului: 3 milioane de dolari!
(4) 1980. Un cuplu, in timp ce isi renova casa, a găsit un vas de fier care conţine 52 de monede vechi de 20 dolari în valoare numismatica de 30.000 de dolari din prezent.
(5) 1975. Un diamant in valoare de peste 100.000 de dolari a fost găsit la craterul Diamonds State Park din Arkansas.
(6) Un borcan cum e acela pentru untul de arahide, plin cu monede de aur, a fost gasit în sudul Californiei. Monedele erau de aur de 20 dolari americani si monede de aur de 50 de pesos, din anii 1878-1904.
(7) Doua vase, continand 175 monede de aur de 20 dolari au fost găsite în 1966 şi 1968, in Jamestown, Colorado.
(8) O moneda extrem de valoroasa, datand undeva intre 1497-1504, este găsita în Georgia, între Savannah şi Brunswick.
(9) O foarte rara moneda de aur 5 dolari (1850) şi alta si mai rara, tot din aur, 10 dolari au fost descoperite în 1975 de către o femeie care cauta printr-o groapa cu sticle vechi.
(10) In 1962 a fost gasit în New Mexico un colier foarte bine lucrat, evaluat pe atunci la 18.000 dolari.
(11) 1982. Aproape de Vero Beach, Florida. Comoara de pe naufragiata nava Corrigan a fost gasita si recuperata. Comoara cuprindea monede de argint şi de aur, bijuterii, lingouri de aur.
(12) O nepreţuită si rara piesa de 2 cenţi si jumatate Pony House, simbolică, a fost gasita in Dayton, Ohio, din 1879-1889. Găsita în Myerstown, PA.
(13) Un safir urias (2111 carate, după tăiere) a fost gasit în Carolina de Nord.
(14) Un mic cufar, care conţine 984 de piese de argint, a fost găsit in Casal Bank, FL
PRELUAT DE PE http://hartacomorii.blogspot.ro/2011/01/comori-gasite-comori-pierdute.html
Cele mai multe dintre articolele de pe internetul de astăzi va prezintă povești ale unor comori pierdute, dar destul de rar citim despre o comoară GĂSITĂ . Poate raportul este de 100 legende la o comoara găsita. Există literalmente mii de legende care povestesc despre comori pierdute, cazane pline cu aur, cufere cu odoare si pietre prețioase, epave scufundate. Dar de ce nu găsim mai multe articole despre comorile deja descoperite ? Doar se stie ca mii de oameni cauta comori cu detectoare de metale si uneori chiar gasesc cate ceva!
Insa aproximativ 5 la sută din vânătorii de comori găsesc 95 la sută din comori ! De ce se întâmpla acest fenomen? În opinia mea, mai mulţi factori contribuie la acest rezultat: (1) CERCETAREA, (2) Gândirea "în afara puterei obisnuintei", adica sa cauți acolo unde mai nimeni nu cauta , (3) învăţarea folosirii adecvate şi corecte a detectorului detinut, (4) timpul petrecut la căutare etc.
Desigur, mulţi oameni care au găsit unele comori probabil ca nici nu sunt cautatori cunoscuti si probabil ca nici nu vom auzi de ei. Există multe motive pentru care o persoana nu va face publica descoperirea sa: (1) Ei nu doresc să plătească impozitele sau sa predea comoara contra unei sume modice, e adevarat, (2) Le este teama de o eventual proces in instanţa asupra dreptului de proprietate a comorii, ( 3) Ei nu doresc ca prietenii şi rudele să ştie că au devenit bogati, (4) Nu doreste ca alti vânători de comori sau ziaristii sa il urmareasca de fiecare data cand iese din casa, pentru a obtine de la acesta diverse detalii, (5) Frica de a fi jefuit, (6) Numeroase alte motive.
De-a
lungul anilor am citit diverse povesti despre comori găsite, mai putin
cunoscute in Romania şi voi posta unele dintre acestea in cele ce
urmeaza. Oricum, aprope in fiecare zi adaugam noi articole pe acest
site. Cu siguranta, candva, acest site va ajuta pe cineva sa gaseasca o
comoara. S-au poate deja a ajutat! Există miliarde de euro în comori
care inca asteapta sa fie gasite. Poate una dintre acestea e comoara ta!Dar sa revenim la ideea anterioara, adica sa va prezentam cateva comori internationale, destul de necunoscute pe la noi, in Romania.
(1) Mel Fisher descopera naufragiata nava Atocha ( scufundat 1622 ). Sunt recuperate comori de milioane de dolari.
(2) In 2002, un instalator, care lucra în subsolul unei cladiri, descopera o comoara de 500.000 dolari, în San Diego, TX
(3) 1982. O mină foarte bogata (abandonata) este redescoperita şi adjudecata. Premiul gasitorului: 3 milioane de dolari!
(4) 1980. Un cuplu, in timp ce isi renova casa, a găsit un vas de fier care conţine 52 de monede vechi de 20 dolari în valoare numismatica de 30.000 de dolari din prezent.
(5) 1975. Un diamant in valoare de peste 100.000 de dolari a fost găsit la craterul Diamonds State Park din Arkansas.
(6) Un borcan cum e acela pentru untul de arahide, plin cu monede de aur, a fost gasit în sudul Californiei. Monedele erau de aur de 20 dolari americani si monede de aur de 50 de pesos, din anii 1878-1904.
(7) Doua vase, continand 175 monede de aur de 20 dolari au fost găsite în 1966 şi 1968, in Jamestown, Colorado.
(8) O moneda extrem de valoroasa, datand undeva intre 1497-1504, este găsita în Georgia, între Savannah şi Brunswick.
(9) O foarte rara moneda de aur 5 dolari (1850) şi alta si mai rara, tot din aur, 10 dolari au fost descoperite în 1975 de către o femeie care cauta printr-o groapa cu sticle vechi.
(10) In 1962 a fost gasit în New Mexico un colier foarte bine lucrat, evaluat pe atunci la 18.000 dolari.
(11) 1982. Aproape de Vero Beach, Florida. Comoara de pe naufragiata nava Corrigan a fost gasita si recuperata. Comoara cuprindea monede de argint şi de aur, bijuterii, lingouri de aur.
(12) O nepreţuită si rara piesa de 2 cenţi si jumatate Pony House, simbolică, a fost gasita in Dayton, Ohio, din 1879-1889. Găsita în Myerstown, PA.
(13) Un safir urias (2111 carate, după tăiere) a fost gasit în Carolina de Nord.
(14) Un mic cufar, care conţine 984 de piese de argint, a fost găsit in Casal Bank, FL
PRELUAT DE PE http://hartacomorii.blogspot.ro/2011/01/comori-gasite-comori-pierdute.html
COMORI PIERDUTE
Nu vom vorbi aici despre comorile legendare ca cea a lui Alaric, a Nibelungilor sau a lui Montezuma, comori despre a caror existenta nu exista nicio dovada sau sursa credibila in afara de legende, ci vom trece in revista acele tezaure reale care au existat cu adevarat dar care astazi, din varii motive, nu au mai putut fi recuperate.
Iata asadar, pentru toti vanatorii de comori si pasionatii de istorie, lista celor mai importante comori pierdute:
Tezaurul de la Lima – In 1820, Lima, capitala de azi a statului Peru, era cuprinsa de revolta impotriva Spaniei. Viceregele din Lima, de teama tulburarilor, decide sa transfere tezaurul Peru in Mexic, o alta colonie spaniola la acea vreme, dar mai sigura.
Comoara consta in obiecte bisericesti din aur, argint si pietre pretioase, doua statui din aur, in marime naturala ale Fecioarei cu Pruncul, bijuterii, etc. in valoare totala de aprox. 60 milioane de dolari in banii de azi.
Pretioasa incarcatura este urcata pe nava Mary Dear aflata sub comanda capitanului William Thompson cu destinatia Mexic. Insa capitanul si echipajul nu rezista ispitei si se decid sa deturneze transportul spre insulele Cocos, in dreptul statului Costa Rica de astazi, cu scopul de a o valorifica mai tarziu dupa ce se vor linisti apele.
Thompson si echipajul sau vor fi insa capturati, acuzati de piraterie si executati, mai putin Thompson insusi care va fi trimis sub escorta in insulele Cocos pentru a recupera comoara. Nici Thompson, nici soldatii care il insoteau nu s-au mai intors de pe insula. De atunci insulele Cocos au devenit una dintre pricipalele destinatii ale cautatorilor de comori.
Majoritatea aurului, a argintului si a pietrelor pretioase din comoara de la Lima, proveneau din tezaurele confiscate de spanioli de la incasi, precum si din exploatarile miniere ulterioare, din vremea in care spaniolii au stapanit in mare parte din America Latina.
Comoara lui Decebal – Este o mare confuzie in randul publicului larg in
legatura
cu asazisa comoara a lui Decebal. Existenta ei se deduce atat din
evenimentele istorice care au dus la transformarea Daciei in provincie
romana cat si din relatarea autorului antic Dio Cassius care spune cam
asa: Vazandu-se infrant, Decebal decide sa isi ascunda tezaurul sub
albia raului Sargetia (identificat de unii istorici drept raul Strei)
punandu-si sclavii sa devieze cursul apei, sa sape o groapa, sa ascunda
comoara acolo iar apoi sa indrepte la loc cursul natural al raului peste
comoara. Dupa aceea a dat ordin ca toti sclavii sa fie ucisi ca
niciunul din ei sa nu poata povesti mai departe unde se afla locul
tezaurului. De asemeni a ascuns o parte din comoara prin pesteri si prin
imprejurimi.De aici majoritatea profanilor au dedus ca pe undeva pe langa Orastie ar zace si acum comoara lui Decebal. Insa relatarea lui Dio Cassius nu se opreste aici ci ne spune cum dacul Bicilis, un apropiat al lui Decebal, dezvaluie romanilor locul acesta ascunsese comoara, romanii deviaza cursul raului Sargetia si recupereaza comoara.
Deci din start aflam ce s-a intamplat cu comoara lui Decebal si cum cea mai mare parte din ea a luat calea Romei.
Istoricii estimeaza ca romanii au luat din Dacia peste 165 tone de aur si aproximativ 300 tone de argint. De asemeni e cunoscut faptul ca dupa cucerirea Daciei, economia imperiului roman atinge apogeul, gramajul monedelor romane din metal pretios creste semnificativ iar Roma e infrumusetata cu o serie de lucrari edilitare de amploare, forumul lui Traian fiind astfel construit cu aurul jefuit de romani din Dacia.
Dar de unde aveau dacii atata aur si argint? Sursele bogatiei regatului dac au fost multiple. Decebal mostenise tezaurele unor generatii intregi de regi si nobili daci care la randul lor le aveau din acumularile de exploatari miniere din zona Apusenilor (zona bogata si acum in aur si argint, vezi dezbaterea din jurul exploatarii de la Rosia Montana), dar si din tributul pe care il primeau de la triburile vecine si chiar de la romani (vezi kosonii sau tratatul dintre Decebal si Diocletian in urma caruia Roma se angaja sa plateasca dacilor stipendii).
Pentru daci, aurul s-a dovenit a fi mai degraba un blestem decat o binecuvantare pentru ca, indirect, le-a grabit sfarsitul ispitindu-i pe romani sa-i cucereasca. De altfel se pare ca in superstitiile dacilor, aurul aducea ghinion, mentalitate pastrata pana azi in randul taranilor din Apuseni.
In afara de tonele de aur si argint luate de romani din Dacia, in Evul Mediu, in Transilvania s-au mai descoperit cateva sute de kilograme de aur si argint dacic, incapute in special pe mana unor nobili sau clerici maghiari, dar a unor tarani simpli. S-au descoperit in principal kosoni dar si bijuterii si fragmente de placi sau arme de parada.
In ultimele doua decenii zona cetatilor dacice din S-V Transilvaniei a devenit tinta predilecta a braconierilor din siturile arheologice, sunt deja celebre cazurile bratarilor dacice din aur recuperate cu greu de statul roman in ultimii ani. Dar cate fragmente din “comoara lui Decebal” mai sunt pe piata neagra si cate mai zac nestiute prin maruntaiele pamantului, in conditiile in care arheologii recunosc ca doar 10% din materialul arheologic al Romaniei a fost explorat pana azi?
Comorile naziste – sau mai bine-zis, comorile furate de nazisti din teritoriile ocupate.
In timpul razboiului, nemtii au jefuit sistematic teritoriile ocupate acumuland astfel mari cantitati de aur, argint, obiecte de patrimoniu sau opere de arta. Multe dintre ele au fost recuperate dupa razboi dar mult nu au mai fost gasite, de existenta unora s-a uitat complet (cum a fost si cu incarcatura de lingouri de argint descoperita zilele trecute intamplator pe o epava germana din timpul celui de al doilea razboi mondial).
Cele mai celebre dintre acestea sunt:
- Camera de chihlimbar – jefuita din Rusia, din palatul ţarilor, Ţarskoe
Selo,
de langa Sankt Petersburg. Camera de chihlimbar a fost o incapere din
palat, placata in intregime cu placi de chihlimbar acoperite la randul
lor cu o foita de aur. Lucrarea, considerata a opta minune a lumii, a
fost donata in 1716 de catre Frederic Wilhelm I al Prusiei, prietenului
sau, Petru cel Mare al Rusiei. Furata de nemti in al doilea razboi
mondial, nu a fost recuperata nici pana azi. Se presupune ca ar fi
ascunsa ba intr-un castel din Cehia, ba intr-o mina din Thuringia insa
in ciuda eforturilor depuse nu a putut fi recuperata. Exasperati, rusii
au recontruit-o (cea din poza e varinata reconstruita) intre 1980 si
2003, insa originalul ramane in continuare de negasit. Este evaluata la
cateva sute de milioane de dolari. - Comoara de la Dachau – compusa din bijuteriile si plombele de aur si argint ale circa 40 000 de detinuti evrei din timpul Holocaustului, din lagarul de la Dachau. La sfarsitul razboiului, cativa soldati SS din personalul lagarului, au incarcat comoara in 4 lazi si au ascuns-o pe fundul unui lac din Alpii Austrieci. Inainte de a fi excutat, unul din soldati a povestit aceasta istorie medicului Wilhem Grob care in anii `90 a cautat de doua ori misteriosul lac, nereusind sa il identifice.
Chivotul
Legii dispare in valtoarea evenimentelor istorice care au insotit
distrugerile si recontructiile repetate ale Templului de la Ierusalim
(azi este distrus, cu exceptia unui singur perete, numit “zidul
plangerii”). Sunt trei locatii principale unde se presupune ca s-ar afla
aceasta relicva: ascunsa in subteranele Ierusalimului, intr-o pestera
din muntele Sinai sau in manastirea Sfanta Maria din Etiopia. Acesta din
urma locatie este confirmata de Biserica Etiopiana insa relicva este
tinuta departe de ochii curiosilor. Insa alte voci neaga autenticitatea
obiectului detinut de etiopieni.Valoarea relicvei este practic inestimabila.
Comoara Templierilor
– Ordinul Cavalerilor Templieri este cel mai bine reprezentat in
cultura populara dintre toate ordinele monastico-cavaleresti din Evul
Mediu si asta tocmai datorita misterului si a legendelor care il
inconjoara. Dintre toate acestea, cele referitoare la bogatiile
fabuloase ale acestui ordin, sunt cele mai aproape de adevar.Ordinul a fost infiintat in perioada Cruciadelor, in 1129 si avea ca scop ocrotirea pelerinilor crestini ce mergeau sa viziteze locurile sfinte din Palestina. Membrii ordinului depuneau juramant de saracie insa asta nu i-a impiedicat sa se imbogateasca. In scurt timp cavalerii au reusit sa controleze activitatile financiare ale cruciadelor si pelerinajelor in Tara Sfanta. Au reusit asta prin acceptarea de donatii dar mai ales prin dezvoltarea unui adevarat sistem bancar.
Templierii puneau la dispozitia pelerinilor un ingenios sistem financiar. Pentru a nu fi atacati de hoti, pelerinii isi lasau banii in mana cavalerilor, primeau o hartie, un fel de stramos medieval al cardului de azi, iar cu aceasta hartie isi recuperau banii de la sediul cavalerilor din orasul de destinatie.
De exemplu un pelerin plecat din Venetia, isi incredinta banii cavalerilor din Venetia, primea de la ei un document care atesta suma, iar cand ajungea la Ierusalim, cu acel document, isi ridica banii de la templierii din Ierusalim.
Acumuland mari sume de bani, cavalerii au inceput sa acorde “credite” unor episcopi, regi sau duci, acestia garantand cu proprietati imobiliare sau cu bijuteriile coroanei.
In cei aproape 200 de ani de activitate, Cavalerii Templieri si-a creat propriul imperiu cu cuprindea proprietati presarate prin Vestul Europei si Orientul Mijlociu, plus aur, argint si pietre scumpe de la debitorii ce nu isi mai puteau achita datoriile. La un momentdat au avut in posesiune intreaga insula a Ciprului.
Ordinul Templierilor devenise o multinationala cu ramificatii in intreaga lume catolica de atunci si numara cateva mii de membri oficiali.
Dar aurul starneste invidie si dusmanie. Regele Filip al IV lea al Frantei, dator vandut Templierilor si in mare nevoie de bani pentru razboiul cu Anglia, a urzit un plan pentru a-si sterge datoriile si in acelasi timp pentru a face rost de bani. I-a acuzat pe Templieri de erezie si, facand presiuni asupra Papei Clement pe care il avea in mana sa, la Avignon, reuseste sa ii aresteze pe capii Ordinului, in 1307, in frunte cu Jaques de Molay si sa-i arda pe rug.
In 1312 Ordinul este desfiintat oficial.
Regele reuseste sa puna mana pe proprietatile imobiliare ale Templierilor insa aurul si argintul, bijuteriile coroanelor datoare si marile sume de bani, nu au fost gasite niciodata in ciuda torturilor la care au fost supusi o serie dintre fostii cavaleri, pentru a marturisi unde se aflau acestea.
De la acest adevar istoric s-au tesut pana azi o serie de legende care leaga comoara Templierilor de o serie de locuri din Vestul Europei, de la Vrana din Croatia, pana in insulele Scotiei.
Se estimeaza ca aceste bunuri ar valora azi in jur de 1 miliard de dolari.
Acestea sunt principalele comori pierdute la aceasta ora, insa in afara de ele mai sunt multe altele de importanta si valoare mai mica. Am exclus din lista pe cele care nu isi pot dovedi existenta istorica precum si pe cele sechestrate de diverse state, asa cum e cazul tezaurului Romaniei de la Moscova sau pe cel al Vaticanului din Franta (jefuit de Napoleon si niciodata returnat de statul francez).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)